Tipuri de pietre la rinichi

Urolitiaza este o boală gravă și periculoasă care nu poate fi luată ușor. Primul lucru pe care fiecare pacient care are suspiciuni cu privire la dezvoltarea acestei boli ar trebui să facă este să vadă un medic și să fie supus unei examinări detaliate pentru a determina tipurile și originea pietrelor la rinichi.

Din varietatea și natura apariției concrementelor depinde de toate tratamentele ulterioare, deci această etapă este cea mai importantă. Întrucât unele specii sunt solubile, în timp ce altele, dimpotrivă, nu dispar în sine, în niciun caz, este imposibil să se ia măsuri înainte de examinarea completă.

În acest articol vă vom spune ce fel de pietre sunt în rinichi și cum diferă acestea.

Tipuri de calcul în rinichi

Aproximativ 80% din toate pietrele din rinichi reprezintă calculul de calciu. Acestea sunt cele mai dure și periculoase, deoarece practic nu se dizolvă și pot provoca daune grave sănătății și activității vitale a pacientului.

La rândul lor, pietrele de calciu sunt împărțite în două soiuri, și anume:

  1. Oxalat, care apar datorită unei creșteri excesive a concentrației de săruri de acid oxalic. Acest tip de beton este absolut insolubil, deci în cazurile severe trebuie să fie îndepărtat chirurgical. Dacă oxalații nu sunt prea mari, pot fi încercați prin tractul urinar folosind metode conservatoare.
  2. Pietrele fosfatice au o structură mai friabilă și o compoziție moale, astfel încât acestea pot fi rupte în bucăți mici, care se excretă mult mai ușor din organism. Între timp, pietrele acestei specii cresc foarte rapid, de aceea reprezintă, de asemenea, un pericol grav pentru persoana bolnavă. Motivul pentru apariția fosfatilor este o tulburare metabolică în partea alcalină, la care nivelul pH-ului începe să depășească nivelul de 6,2.

Pe lângă calculul de calciu, pot apărea și alte tipuri de pietre în tractul urinar, și anume:

De obicei, pentru a determina tipul de pietre la rinichi, este suficient să se efectueze astfel de analize precum studiul sării și compoziția biochimică a urinei. În cazuri severe, poate fi necesar să se efectueze raze X și ultrasunete, precum și o urogramă excretoare extinsă.